Tot mai des ne întâlnim cu noțiunea de “ONG”, însă câți dintre noi știm cu adevărat ce reprezintă din punct de vedere juridic și ce activități se pot desfășura sub pavilionul acesteia?
- Ce înseamnă, de fapt, un ONG
Pe scurt, un ONG (Organizație Non-Guvernamentală) este o inițiativă privată, fără scop comercial, creată de oameni care își unesc forțele pentru a sprijini o cauză în care cred — fie că vorbim despre educație, ajutor umanitar, protecția animalelor, mediu, cultură sau orice alt domeniu de interes public.
Deși nu urmărește profit, un ONG poate primi donații, sponsorizări sau finanțări europene și guvernamentale, care sunt folosite exclusiv pentru atingerea obiectivelor sale.
Cu alte cuvinte, este o formă organizată de implicare civică, prin care oricine poate contribui concret la schimbarea în bine a unei comunități.
Conform definiției oferite de normele O.G. nr. 26/2000: “Persoanele fizice şi persoanele juridice care urmăresc desfăşurarea unor activităţi de interes general sau în interesul unor colectivităţi ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asociaţii ori fundaţii în condiţiile prezentei ordonanţe.”
- Formele pe care le poate îmbrăca un ONG: Asociația și Fundația
Astfel cum rezultă chiar din definiția dată de cadrul legal, un ONG poate fi constituit sub una dintre cele două forme principale prevăzute de lege: asociație sau fundație.
Ambele sunt organizații fără scop patrimonial, create din inițiativa unor persoane care doresc să se implice activ într-un anumit domeniu de interes public sau comunitar — însă între ele există diferențe de structură și de obiectiv.
Asociația este formată din cel puțin trei persoane care se reunesc pentru a urmări un scop comun, nepatrimonial. Este cea mai des întâlnită formă de ONG, datorită flexibilității și ușurinței în administrare.
Fundația, în schimb, se bazează pe un patrimoniu inițial afectat în mod permanent unui scop de interes general, comunitar sau, uneori, chiar de grup. Ea nu are membri, ci fondatori, iar activitatea ei este centrată pe gestionarea resurselor în vederea atingerii scopului declarat.
Este important de știut că partidele politice, sindicatele și cultele religioase nu se încadrează în categoria ONG-urilor și nu intră sub incidența Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, care reglementează regimul juridic al asociațiilor și fundațiilor.
Scopul acestei reglementări este de a crea un cadru legal clar pentru:
- exercitarea dreptului la liberă asociere,
- promovarea valorilor civice, a democrației și a statului de drept,
- realizarea unui interes general, local sau de grup,
- facilitarea accesului organizațiilor non-profit la resurse private și publice,
- încurajarea parteneriatului dintre autoritățile publice și sectorul neguvernamental,
- și, nu în ultimul rând, respectarea ordinii publice și a principiilor de transparență.
Pe lângă asociații și fundații, legislația prevede și existența federațiilor – forme de cooperare între mai multe ONG-uri.
Mai exact, două sau mai multe asociații sau fundații se pot constitui într-o federație, care dobândește personalitate juridică proprie și funcționează în aceleași condiții prevăzute pentru asociațiile fără scop patrimonial.
Cu alte cuvinte, o federație nu este un ONG “individual”, ci o asociere între ONG-uri, creată pentru a le sprijini activitatea, a le reprezenta interesele comune și a acționa unitar în fața autorităților sau a altor parteneri.
Înainte de a trece la secțiunile ulterioare privind înființarea unei Asociații sau Fundații, trebuie să avem în vedere o etapă procedurală prealabilă comună oricărei forme de organizare alese, respectiv: rezervarea denumirii.
După ce ai ales forma pe care o va îmbrăca viitorul tău ONG – asociație, fundație sau federație – următorul pas firesc este rezervarea denumirii. Acesta este momentul în care ideea prinde contur și începe să capete o identitate proprie.
Această procedură se realizează la Ministerul Justiției, prin completarea unui formular standard, destul de simplu, dar care merită completat cu atenție. În acest formular se selectează categoria juridică potrivită și se propun până la trei variante de denumire, în ordinea preferinței – pentru că se întâmplă des ca prima alegere să fie deja ocupată.
Dacă denumirea include termeni în limbi străine, este nevoie să atașezi și traducerea legalizată a acestora, realizată de un traducător autorizat. Tot în cerere vei menționa și eventualele nume proprii, cuvinte intraductibile sau denumiri consacrate internațional, pentru ca ministerul să poată verifica mai ușor disponibilitatea. După completarea formularului, se achită taxa legală, iar dovada plății se atașează la cerere.
Ulterior, Ministerul Justiției analizează solicitarea și, dacă totul este în regulă, emite Dovada disponibilității denumirii – documentul care confirmă că numele ales este liber și îl poți folosi.
Această dovadă este valabilă 6 luni, perioadă în care trebuie realizată și finalizată întreaga documentație pentru a fi depusă la instanța competentă. Rezervarea poate fi prelungită o singură dată, pentru o perioadă de 3 luni, printr-o cerere de prelungire a rezervării formulată de solicitantul rezervării iniţiale, înregistrată la Ministerul Justiţiei până cel mai târziu la data expirării valabilităţii acesteia.
Așadar, rezervarea denumirii nu este doar un pas administrativ, ci și începutul concret al drumului către recunoașterea legală a ONG-ului tău.
- Cum înființezi o Asociație? Iată pașii concreți și actele de care ai nevoie
Să înființezi o Asociație nu este un proces complicat, dar este unul care cere atenție, răbdare și ordine. Totul începe cu o idee – dorința de a crea un cadru prin care tu și alte persoane fizice sau juridice cu aceleași valori să puteți acționa împreună pentru un scop comun.
Din punct de vedere juridic, Asociația este o persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, formată din cel puțin trei membri care decid, pe baza unei înțelegeri, să pună în comun contribuții materiale, cunoștințe sau timp, fără drept de restituire, pentru a desfășura activități în interes general, de grup sau personal nepatrimonial.
Așadar, dacă ai ajuns în punctul în care ideea este clară și echipa formată, urmează partea practică: înființarea propriu-zisă a Asociației.
Pasul 1: Alegerea și rezervarea denumirii (aspecte care au fost detaliate în secțiunea anterioară)
Pasul 2: Stabilirea sediului Asociației
Orice persoană juridică are nevoie de un sediu. În cazul unei asociații, acesta poate fi stabilit în baza unui contract de comodat sau de închiriere, asupra unui spațiu care poate fi folosit legal în acest scop. La dovada sediului, se atașează și copie certificată spre conformitate cu originalul și titlul de proprietate ori extrasul de carte funciară asupra spațiului cu destinația de sediu.
Dacă imobilul se află într-un bloc de locuințe, este necesar acordul vecinilor și al asociației de proprietari, potrivit Legii nr. 196/2018.
Pasul 3: Pregătirea Statutului Asociației
Inima oricărei Asociații o reprezintă Statutul – documentul care dă viață organizației și stabilește cadrul legal în care aceasta va funcționa. În el se regăsesc scopul și obiectivele Asociației, drepturile și obligațiile membrilor, structura de conducere, modul de luare a deciziilor, precum și regulile privind administrarea patrimoniului și durata de funcționare.
Statutul se semnează de către toți membrii fondatori, sub semnătură privată.
Doar în situația în care patrimoniul inițial conține bunuri imobile, este necesară forma autentică, la notar.
Pasul 4: Dovada patrimoniului inițial
Fiecare asociație pornește la drum cu un patrimoniu inițial, însă legea a simplificat mult această etapă. În prezent, nu mai este necesar să dovedești valoarea patrimoniului inițial atunci când acesta este format exclusiv din aporturi în numerar.
Dovada este cerută doar în cazul aportului în natură, adică atunci când patrimoniul include bunuri (mobiliare sau imobiliare). În această situație, este necesară forma autentică a statutului, iar bunurile se dovedesc prin documente de proprietate și evaluare.
Pasul 5: Cazierul fiscal și actele de identitate ale membrilor
Pentru fiecare membru fondator se atașează:
- copie după actul de identitate, certificată pentru conformitate, și
- certificat de cazier fiscal, valabil la data depunerii dosarului de instanță.
Dacă printre fondatori există persoane juridice, se atașează extrasul de la registrul unde sunt înregistrate, precum și hotărârea prin care acestea decid să participe la înființarea Asociației.
Pasul 6: Declarațiile necesare
În funcție de situație, dosarul va include:
- declarația pe propria răspundere a reprezentantului împuternicit că Asociația nu va desfășura activitate la sediul declarat,
- acordul proprietarilor din imobil (dacă este cazul),
- și declarația privind beneficiarii reali, potrivit Legii nr. 129/2019 privind prevenirea spălării banilor. În cazul fundațiilor/asociaţiilor constituite/conduse doar de persoane fizice, nu este obligatorie depunerea declaraţiei pe propria răspundere atunci când singurii beneficiari reali sunt persoanele fizice ale căror date de identificare sunt cuprinse în documentele din dosar.
Pasul 7: Cererea de înscriere la instanță
Când toate actele sunt pregătite, urmează pasul final: depui dosarul complet la judecătoria în a cărei rază teritorială se află sediul Asociației. Cererea de înscriere poate fi formulată de oricare dintre membrii fondatori, împuternicit în acest scop prin Statut.
La dosar se atașează și dovada achitării taxei judiciare de timbru care este în cuantum de 100 lei.
Instanța de judecată verifică în procedură necontencioasă (adică fără ca dosarul să fie în contradictoriu cu cineva) îndeplinirea condițiilor legale, iar după pronunțarea hotărârii/încheierii de admitere, Asociația dobândește personalitate juridică și este înscrisă în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor aflat la Grefa Judecătoriei.
De aici înainte, ai în față o persoană juridică recunoscută legal, cu drepturi și obligații proprii, care poate deschide conturi bancare, angaja personal, încheia contracte și, mai ales, acționa pentru scopul care te-a determinat să o creezi.
- Cum înființezi o Fundație? Află mai jos ce trebuie să pregătești, pas cu pas
Dacă în cazul unei asociații totul pornește de la oameni și de la o idee comună, fundația se naște dintr-un patrimoniu dedicat unei cauze. Este o formă mai structurată de implicare, prin care unul sau mai mulți fondatori decid să aloce, în mod permanent și irevocabil, un set de bunuri sau sume de bani pentru atingerea unui scop de interes general sau al unei colectivități.
Pasul 1: Înțelegerea conceptului de fundație
Fundația este o persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, creată prin voința unuia sau mai multor fondatori. Ea poate fi constituită prin act între vii (adică în timpul vieții fondatorului) sau pentru cauză de moarte, prin dispoziții testamentare.
Spre deosebire de asociație, fundația nu are membri, ci doar fondatori, iar activitatea sa se concentrează pe administrarea patrimoniului afectat scopului stabilit.
Pasul 2: Alegerea și rezervarea denumirii (aspecte care au fost detaliate în secțiunea anterioară)
Pasul 3: Alegerea sediului și documentele aferente
Ca și în cazul unei asociații, fundația trebuie să aibă un sediu declarat.
Acesta poate fi stabilit în baza unui contract de comodat sau de închiriere, asupra unui spațiu care poate fi folosit legal în acest scop. La dovada sediului, se atașează și copie certificată spre conformitate cu originalul și titlul de proprietate ori extrasul de carte funciară asupra spațiului cu destinația de sediu.
Dacă imobilul se află într-un bloc de locuințe, este necesar acordul vecinilor și al asociației de proprietari, potrivit Legii nr. 196/2018.
Pasul 4: Stabilirea patrimoniului inițial
Patrimoniul este esențial în cazul unei fundații — el este, de fapt, temelia sa juridică și morală.
Legea prevede că activul patrimonial inițial trebuie să includă bunuri în natură sau în numerar, a căror valoare totală să fie cel puțin de 10 ori salariul minim brut pe țară garantat în plată, la data constituirii.
Acest patrimoniu este afectat în mod permanent și irevocabil scopului fundației, iar dovada lui se face prin recipisă bancară (pentru numerar) sau documente de proprietate și evaluare (pentru bunurile în natură).
Pasul 5: Pregătirea Statutului Fundației
Statutul este documentul central care definește existența fundației.
El stabilește scopul, patrimoniul, modul de organizare și funcționare, structura de conducere, regulile privind administrarea bunurilor și modul de încetare a activității.
Statutul se încheie prin act sub semnătură privată, semnat de fondator sau fondatori.
Dacă patrimoniul include bunuri imobile, se impune forma autentică, prin autentificarea actului la notar.
Pasul 6: Cazierul fiscal și actele de identitate
Pentru fiecare fondator se vor depune:
- copie după actul de identitate, certificată pentru conformitate,
- și certificatul de cazier fiscal, valabil la data depunerii cererii la instanță.
Dacă printre fondatori există persoane juridice, este necesar extrasul oficial de la registrul autorității unde sunt înregistrate, precum și hotărârea prin care acestea au decis constituirea fundației și desemnarea reprezentantului legal.
Pasul 7: Declarațiile necesare
În funcție de situație, dosarul va include:
- declarația pe propria răspundere a reprezentantului împuternicit că Fundația nu va desfășura activitate la sediul declarat,
- acordul proprietarilor din imobil (dacă este cazul),
- și declarația privind beneficiarii reali, potrivit Legii nr. 129/2019 privind prevenirea spălării banilor. În cazul fundațiilor/asociaţiilor constituite/conduse doar de persoane fizice, nu este obligatorie depunerea declaraţiei pe propria răspundere atunci când singurii beneficiari reali sunt persoanele fizice ale căror date de identificare sunt cuprinse în documentele din dosar.
Pasul 8: Depunerea cererii la instanță
După ce toate actele sunt pregătite, se depune cererea de înscriere a fundației la judecătoria în a cărei circumscripție urmează să-și stabilească sediul.
La dosar se atașează dovada rezervării denumirii, statutul, dovada patrimoniului inițial, actele de identitate ale fondatorilor, dovada sediului, cazierele fiscale, declarațiile pe propria răspundere (dacă se impune) și dovada achitării taxei judiciare de timbru (în cuantum de 100 lei).
Instanța de judecată verifică în procedură necontencioasă (adică fără ca dosarul să fie în contradictoriu cu cineva) îndeplinirea tuturor condițiilor legale și, dacă totul este în regulă, dispune înscrierea fundației în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor aflat la Grefa Judecătoriei.
Din acel moment, fundația dobândește personalitate juridică și își poate începe activitatea — devenind un instrument real prin care scopul propus se transformă în acțiuni concrete.
- Principalale diferențe dintre o Asociație și o Fundație
La înființarea unui ONG, una dintre cele mai importante decizii este alegerea formei juridice – Asociație sau Fundație. Deși ambele sunt organizații fără scop patrimonial și urmăresc un interes general sau comunitar, diferențele dintre ele sunt esențiale.
La Asociație, povestea începe cu oamenii, nu cu banii. Legea nu impune un prag minim de capital inițial și nici obligația de a dovedi valoarea patrimoniului atunci când acesta este format doar din aporturi în numerar. Dovada devine necesară doar dacă aportul este în natură – adică atunci când asociații contribuie cu bunuri, fie ele mobile sau imobile.
La Fundație, lucrurile stau diferit. Aici temelia este patrimoniul, nu numărul de persoane. Fondatorii trebuie să pună la dispoziție, de la bun început, un activ inițial a cărui valoare totală să fie cel puțin egală cu de zece ori salariul minim brut pe țară, la data constituirii. Există totuși o excepție pentru fundațiile care au ca scop exclusiv strângerea de fonduri în beneficiul altor ONG-uri, unde pragul minim este de două ori salariul minim brut. Patrimoniul unei fundații este afectat permanent și irevocabil scopului declarat, ceea ce înseamnă că odată constituit, el nu mai poate fi retras sau folosit în alt scop.
- Membrii Asociației și fondatorii Fundației
Asociația prinde viață prin implicarea membrilor ei. Este, în esență, o construcție colectivă – oamenii se adună, discută, decid, votează și contribuie la atingerea unui obiectiv comun. Calitatea de membru poate fi dobândită sau pierdută, iar statutul stabilește în detaliu drepturile, obligațiile și modul în care se iau deciziile.
Fundația, în schimb, nu are membri. Ea se întemeiază prin voința unuia sau mai multor fondatori, care pun la dispoziție patrimoniul necesar și stabilesc prin statut regulile de funcționare. După ce fundația este înscrisă, fondatorii nu mai pot revoca statutul, iar nici moștenitorii lor nu mai pot schimba destinația bunurilor. Ideea devine instituție, iar instituția își continuă existența independent de persoanele care au creat-o.
În Asociație, deciziile se iau democratic. Adunarea Generală este organul suprem, unde fiecare membru are drept de vot și poate influența direcția organizației. Consiliul Director pune în aplicare hotărârile Adunării Generale și se ocupă de administrarea zilnică, iar cenzorul sau auditorul verifică modul în care sunt gestionate fondurile. Este o structură care funcționează prin colaborare, transparență și echilibru între inițiativă și control.
În Fundație, structura este mai concentrată. Nu există Adunare Generală, iar deciziile sunt luate de Consiliul Director, care are responsabilitatea de a administra patrimoniul și de a asigura atingerea scopului stabilit de fondatori. Totul gravitează în jurul unei misiuni clare și al unui patrimoniu dedicat, gestionat cu continuitate și rigoare.
În esență, Asociația este expresia colaborării dintre oameni care aleg să construiască împreună, iar Fundația este expresia angajamentului prin resurse – un patrimoniu pus în slujba unei cauze. Alegerea uneia sau alteia depinde de felul în care vrei să-ți exprimi implicarea: prin comunitate sau prin patrimoniu.
Dacă ai nevoie de redactarea documentelor neccesare pentru înființarea unui ONG sau ai nevoie de revizuirea unor astfel de documente pentru a te asigura că acestea cuprind toate clauzele obligatorii și speciale, nu ezita să contactezi Cabinetul de avocatură Brădean Alexandra-Maria.
Pentru mai multe informații sau pentru a beneficia de o analiză juridică detaliată a situației în care te afli nu ezita să contactezi Cabinetul de avocatură la numărul de telefon 0755 123 241 sau pe adresa de e-mail: office@ablegal.ro
*Acest articol reprezintă viziunea Cabinetului de avocat Brădean Alexandra-Maria asupra problemei juridice tratate și nu conferă dreptul cititorului de a prelua/copia/modifica în orice fel textul, fiind destinat exclusiv informării dvs. personale.
** Dacă reprezentați o instituție media sau o companie și doriți un acord pentru republicarea articolelor Cabinetului de avocat Brădean Alexandra-Maria, vă rugăm sa ne transmiteți o solicitare pe adresa de e-mail: office@ablegal.ro